Cand se crãpa de ziuã altadatã,

Porneai cu lãutarii la ºosea;

Te sãrutai pe drum cu lumea toatã

ªi-o luai de-a capul iar când se-nnopta.

Te costa un chef, o noapte-ntreag', un pom

ªi-þi rãmânea un ban de tramvai...

D-ãla cu cai...





Cand se crãpa de ziuã altadatã,

Simþeai cã-ntinereºti în Bucureºti.



Clac, clac, clac, mergea muscarul,

Ocolind strãduþe vechi

ªi spre podul Mogoºoaiei conducea

Perechi, perechi.



Clac, clac, clac, din alte vremuri,

Un refren îndepãrtat

ca un basm pe care seara îl asculþi...

Înduioºat...





Cand se crãpa de ziuã altadatã,

Porneai cu toþi amicii pe la moºi;

Te legãnai în lanþuri cu o fatã

ªi-o cucereai cu douã-trei gogoºi.

De n-aveai un ban la teatru sã te duci,

Te multumeai sã-l vezi doar prin gard...

pe Leonard...



Zi, þigan ! Zi, mãã !!!



Cand se crãpa de ziuã altadatã,

Simþeai cã-ntinereºti în Bucureºtï.