Vopsite cu trei culori, p?zesc pe marginea soselei
F?nt?na celor... crediciosi!

Trei cruci pe marginea soselei cu gesturi largi de m?ini bolnave
Opresc din drum pe c?l?tori si parc?-s trei sp?nzur?tori
De care at?rn? trei crisosi...

?ntr-o zi ?mpinsi de-acelasi funerar ?ndemn
Ca dou-armate puse una-n fata alteia
Cumintii se-nt?lnir? cu nebunii
Copiii mortilor de m?ine se-nt?lnir? cu p?rintii...

"Si-armatele-ncepur? lupta la umbra crucilor de lemn
Deoparte flutura stindardul credintei... alb... curat..."

...ca albul cel curat, al florilor de nuf?r
Iar tricolorul nebuniei, ?nchis cu grij?-n c?te-in cuf?r
De craniu omenesc...
Sta gata s? se desf?soare la cea dint?i ?ngenuncheare
A albului domnesc...

?ns?-n ziu-aceea cerul ?nnegrit de fum p?rea
Un tavan de catedral? ce se n?ruia
"Iar fumul din clopotnitele-aprinse deschidea-n albastrul:"
Drumul altui fum, mai greu, mai negru si-albastrul
se-nnegrea...

Si-n ziu-aceea cerul ?nnegrit de fum p?rea
Un tavan de catedral? ce se n?ruia

Si multimea-nsp?im?ntat?, spre clopotnitele-aprinse
Se-ndrumeaz? grupuri, grupuri, cei cuminti privesc pl?ng?nd
Pl?ng ca resturile unei armate-nvinse, iar nebunul st? deoparte
Si z?mbeste ... fredon?nd:
BLASFEMIE !!!
"Iar tricolorul nebuniei ad?postea pe-nving?tori!!!"