Eu care voiam intr-una alt si alt decor

Eu care spuneam prea lesne si oricui mi-e dor

Abia cand a plecat plangand si n-a mai fost a mea

M-am indragostit numai de ea.



Eu care veneam acasa c-un suras formal

Monoton spunand acelasi monolog banal

A plecat mi-am zis dar n-a fost asa

O iubeam numai pe ea.



Simt ca fara ea nu pot respira

Casa e pustie fara ea

In ce-as putea eu sa mai cred acum

As da orice s-o mai intorc din drum.



Am zarit-o pe o strada pentr-o clipa doar

Sa-i vorbesc si sa m-apropii era in zadar

Ea care m-astepta plangand cand eu uitam sa vin

Ma privea acum ca pe-un strain.



A trecut atata vreme de cand a plecat

Dar abia acum mi-e draga cu adevarat

Abia acum cand locuieste doar la mine-n gând

O iubesc mai mult decat oricand.



Simt ca fara ea nu pot respira

Casa e pustie fara ea

In ce-as putea eu sa mai cred acum

As da orice s-o mai intorc din drum.



Simt ca fara ea nu pot respira

Casa e pustie fara ea

In ce-as putea eu sa mai cred acum

As da orice s-o mai intorc din drum.



Eu care voiam intr-una alt si alt decor

Eu care spuneam prea lesne si oricui mi-e dor

Abia cand a plecat plangand si n-a mai fost a mea

M-am indragostit numai de ea



Abia cand a plecat plangand si n-a mai fost a mea

M-am indragostit numai de ea

Da, da,

M-am indragostit numai de ea

M-am indragostit numai de ea.